Postări

Se afișează postări din octombrie, 2016
Imagine
Balada unei “proaste” fără leac


Dau cu mătura şi spăl Mă foiesc de colo colo, Toată ziua fac mâncare Şi răcnesc mereu “da solo” Nu contează că nu pot Nu e nimeni să asculte Uneori supun la vot Urlu vrute şi nevrute. Sunt o “proastă” fără leac Mai mereu îndragostită Seara mă aşez şi zac Înjurată, necinstită. Cer, cerşesc, mă umilesc În casă s-avem de toate Toată lumea însa spune C-am greşit iar peste poate. Cer, cerşesc, mă umilesc Plină sunt de datorii Insă asta nu contează Fac totul pentru copii. Seara simt ca nu mai pot Hai citeşte-mi, iar vreau apă, Tata iar zace în crâşmă Mai târziu sunt înjurată. Mama le poate pe toate, Dă-mi şi aia, vreau cealaltă, Noaptea mă uit pe pereţi Nu se mai sfarşeste-odată. Nu am timp nici să citesc, Toată ziua la găleată Spăl şi curăţ şi muncesc Nu se mai sfârşeşte-oadată. La ore e zarvă mare Fac ce vor şi spun ce vor Ştiu că doamna obligată Va face pe placul lor. E sistemul de doi lei Am luat ce-am vrut şi gata Obligată le fac moftu Doamna-i profa bună. Gata.